Acum, la două săptămâni de la curul turul al doilea, m-am gândit să abordez, pe fugă, o temă foarte sensibilă, care va suscita unele discuții și pe viitor: votul.
Va trebui să ne gândim foarte serios la modul de desfășurare a campaniilor electorale și a votului.
Nu ascund deloc că sunt adeptul votului censitar. Știu că acest sistem de vot ar însemna un pas mare în urmă față de principiile democrației, dar este necesar. Pentru că influențarea votului prin șantaj, furt sau mită electorală sunt pericole mult mai mari pentru democrație.
De asemenea, țara noastră nu este capabilă să asigure desfășurarea în mod corect și cinstit a exercitării dreptului de vot „universal, egal, direct, secret și liber exprimat”.
Nu mi se pare corect ca votul meu să aibă aceeași valoare cu „un pui congelat” după cum spunea prietena melami.
Mita electorală nu a apărut doar anul acesta, ci s-a ivit încă de la primele alegeri „libere”, încă din 1990…
Mita electorală a fost utilizată în principal de FSN, care era partidul cel mai mare, și care deținea și pârghiile puterii, pârghii necesare pentru „organizarea” fondurilor necesare și pentru răsplătirea susținătorilor cu diverse avantaje politice și economice.
FSN a fost o organizație politico-mafiotă izvorâtă care a reușit să compromită total ideile de libertate din 1989-1990. Principalii artizani ai FSN au fost șobolanii. Mă refer la șobolanii politici care au sărit rapid din barca PCR, s-au dat de trei ori peste cap, și au devenit, brusc, „atleții democrației”. După cum se întâmplă în cadrul majorității speciilor de rozătoare, șobolanii feseniști s-au înmulțit foarte mult, și au cotropit întreaga țară, furând cam tot ce se poate fura. Având impresia că unii șobolani fură prea mult în raport cu șobolanii din eșaloanele inferioare, FSN s-a spart, apărând mai mulți șobolani mai mici, care și-au căutat și ei un rost. Așa au apărut două mari colonii, care, treptat, au absorbit și pe șoriceii rătăciți în cuiburi mai mici. Cele două mari colonii de șobolani feseniști și-au schimbat denumirea de câteva ori, dar năravul niciodată: tot hoția din avutul public este principala lor preocupare.
Cele două mari colonii de șobolani se numesc, azi, PSD+PC și PDL. Cu nimic mai buni unii decât alţii. Poate singura diferenţă este că PSD fură un pic mai cu „bun simţ” pentru simplul motiv că au fost mai multă vreme stăpânii bucatelor și sunt relativ sătui. De asemenea, au și un activ de partid mai bine pregătit profesional.
Șobolanii PDL sunt specia mai agresivă. Sunt șobolanii desprinși din FSN pentru că nu au reușit să fure cât vor. Fiind destul de slab pregătiți profesional, doar gura fiind de ei (de altfel, regretatul Petre Ninosu, fost judecător la Curtea Constituțională, spunea despre fostul lider al șobolanilor PD, Petre Roman: bă, Romane, dacă scot tupeul din tine, nu mai rămâne nimic), nu au fost răsplătiți cu funcții după pofta inimii și pungii lor. Disperați că nu au putut fura cât au vrut, s-au desprins din FSN, și au început lupta pentru a ajunge la putere. Și, în vreme ce blamau micii și berea oferite de PSD, au aplicat aceeași metodă a mitei electorale, știind că românul poate fi cucerit ușor pe această cale. Mai mult fomiști decât flămânzi, românii au început să se obișnuiască cu acest stil de a fi cumpărați cu un mic expirat și o bere populară la pet.
S-a ajuns astfel ca, în anul 2009, să poată fi auzite păreri de genul: „De ce să-l votez pe X??? Adică să-l votez așa, moca? Că doar nu mi-a dat nimic… Vecina a primit de la Y o plasă plină…”
După alegerile din 2008, la formarea Alianței pentru Jefuirea Țării (FSN=PDL+PSD+PC), șobolanii portocalii au reușit să obțină pentru ei ministerele care puteau fi „mulse” cel mai bine. De asemenea, deși se vorbea de criză și de necesitatea economisirii banului public, s-au constituit două ministere (Tineretul și Turismul) de se puteau „organiza” bani pentru campania electorală. Iar bugetul Președinției a fost suplimentat serios față de anul anterior, că doar Tiranul avea în față o campanie electorală, și orice campanie electorală e mai dulce dacă o faci pe banii publici, luați prin impozite de la cretinii care formează electoratul.
Mașina de furt din bani publici organizată de PDL a lucrat extrem de eficient, ajungându-se ca unele organizații PSD din teritoriu să se plângă că nu au suficiente fonduri pentru a ține pasul cu campania PDL. Nesimțirea PDL a mers până acolo încât ajutoare formate din produse de la Uniunea Europeană au fost distribuite în pungi cu sigla PDL.
PSD nu a avut bani de mici și bere, iar de distribuit, au dat doar pixuri și calendare sau broșuri; pe lângă această sărăcie, PSD s-a confruntat și cu inerția aparatului de partid, le-a fost lene să facă o muncă de convingere din om în om. La fel și PNL, care a dat brichete și calendare, și cam atât (e drept ca PNL e partid de elite, nu de masă).
PDL însă s-a întrecut pe sine. Deși oficial blama în gura mare mita electorală, și urla din toți bojocii că ei sunt corecți și nu fac așa ceva, aparatul de partid al PDL s-a mișcat eficient. Au mers din casă în casă pentru a duce muncă de convingere, și pentru a împărți „materiale electorale”: căciulițe, hanorace, fulare, șorțuri de bucătărie, pixuri, ulei, zahăr, făină, orez și alte asemenea. Au organizat acțiuni și serbări până și la grădinițe, pângărind până și copilăria. Nu s-au dat în lături de la nimic. Patronii de magazine membri ai PDL îți puneau marfa în pungi cu PDL, gratis (deși prin lege toate pungile trebuie plătite – taxa ecologică).
Și astfel s-a ajuns ca mulți din cei care au participat la vot să-și exercite drepturile electorale doar pentru că au primit tainul, nu pentru că erau conștienți de doctrine sau platforme electorale (drept e că poporului i s-a încălcat dreptul elementar la informare atât prin refuzul unora de a participa la confruntări electorale cu TOȚI candidații, cât și prin atitudinea organismului de cenzură numit CNA, care nu a sancționat încălcările dreptului la informare corectă – dar despre CNA vom vorbi cu altă ocazie, când vom încerca să vedem diferența dintre Dumitru Popescu-Dumnezeu, unul din cenzorii comuniști, și Rasvan Popescu, șeful organismului de cenzură actual).
Votul s-a desfășurat în condițiile descrise, poate prea pe larg, mai sus.
În aceste condiții, s-a ajuns în situația în care unii, scârbiți, nu s-au dus la vot, iar votul celor care au votat în cunoștință de cauză, și care îndură zi de zi greutățile traiului în Romănia, să fie, în mod absurd și profund inechitabil, egal cu votul exprimat de fomiștii care s-au vândut pe un litru de ulei, cu votul exprimat de analfabeții cărora li s-a arătat unde să pună ștampila, cu votul exprimat de căpșunarii din Spania și Italia, de transfugii dinainte de 1989 care au deja cetățenia altor state și care în veci nu se vor mai întoarce să locuiască aici, și de moldovenii cumpărați prin acordarea cetățeniei (acesta este oarecum un caz mai special: se plâng că o duc greu acolo, în Moldova, unde votează cu comuniștii, dar au tupeul să spună că au votat cu Băsescu pentru a scăpa de … comunism… – păi cum adică, acolo votezi comuniști, iar aici zici că nu????).
Nu mi se pare corect ca votul unui om cinstit și informat, care votează cum îi dictează conștiința, să fie egal cu votul unuia care votează cum i se comandă sau votează pentru că este plătit.
Nu mi se pare corect ca votul meu să fie egal cu votul țaței Marghioala din Cucuieții din Deal, care habar n-are de legi, programe și alte asemenea, care nu are radio sau televizor, care nu are decât maxim 10 clase și votează cum îi zice la biserică popa Axinte, deoarece nu e în stare să distingă ce-s ăia comuniști și ce-s ăia fascisto-borduriști (adică pedeliști).
Nu mi se pare corect ca votul meu să fie egal cu votul celor care trăiesc în afara granițelor, la adăpost de greutățile de aici.
Nu mi se pare corect ca votul meu să fie egal cu dobitocul Adomniței, din Italia, care spune că ar fi votat și cu Hitler , numai să nu iasă comuniștii. Păi bine, mă, nenorocitule, cum adică Ceaușescu n-a făcut pagubă, bre? Păi a făcut rău, prin Decretul criminal 770 din 1966, prin care au fost interzise avorturile, și astfel au fost aduși pe lume o mulțime de cretini, cum ești și tu! Ai tu habar cât rău a făcut Hitler? și declari senin că l-ai fi votat și pe Hitler? Mă mir că nu s-au sesizat organizațiile evreiești, care cu alte ocazii sunt foarte rapide în reacții.
Și nu mi se pare normal ca cei cu dublă cetățenie, care sunt stabiliți pentru totdeauna în afara granițelor, să voteze pentru două state diferite, unul în care locuiesc și unul în care nu locuiesc și nu vor mai locui niciodată.
De asta sunt din tot sufletul adeptul votului censitar. Nu pentru totdeauna, ci pentru o perioadă limitată (măcar vreo 20-30 de ani), până se dezvață poporul și politicienii de mita electorală.
Un vot censitar care să fie inspirat din modelul prevăzut în Constituția din 1866 , pe la articolele 57 și următoarele…
Cu ceva avea dreptate decervelatul din Italia la care m-am referit mai sus: PDL este un partid fascist, iar Băsescu este un mic dictator fascist, care are același discurs electoral ca și Hitler .
Nu sunt primul care susține necesitatea regândirii sistemului de vot. Atât Victor Ciutacu aici și aici , cât și Adrian Năstase aici , aici și aici au atins acest aspect.
Ce ne-a adus sistemul actual de vot? Un președinte ales de 50% din cei 58% care au participat la vot. Adică un președinte ales de o „largă” majoritate de 29%….
Și am ajuns să zic și eu precum imaginea de mai jos, preluată de la Andrei Bădin :
Citește restul acestei intrări »