Ba p-a mă-tii!

Nu mi-am ascuns niciodată profundul dezgust pe care mi-l provoacă gunoaiele portocalii care stăpânesc țara de parcă țara asta ar fi feuda lor, iar noi am fi doar niște iobagi netrebnici, care au neobrăzarea de a fi mult prea rezistenți și de a nu se da răpuși chiar așa ușor de programele de exterminare elaborate de fuhrerul de la Cotroceni.

Ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni sunt dovada perfectă că jigodiile astea ordinare nu mai au nici o jenă de a-și bate joc de Constituție, de Lege, de Democrație și de Popor cu un tupeu absolut înspăimântător. După cum am spus cu altă ocazie, nu mai am nici măcar o urmă de speranță că acest popor își va mai reveni din decăderea accelerată începută în 2000. Modul cum acești netrebnici se agață de putere deși sondajele arată clar că poporul în acest moment nu-i mai susține demonstrează că aroganța, jaful și ticăloșia pot fi aduse pe „noi culmi de progres și dezvoltare” și pot totuși depăși nivelul atins în 2004 sub sceptrul lui Bombonel (în 2004 nu credeam că poate fi mai rău).

Nu știu ce gândesc în acest moment decerebrații care și-au vândut conștiința pe o găleată de plastic, un pix și-un kil de făină, dându-i un al doilea mandat unui besmetic care timp de 5 ani n-a făcut altceva decât să distrugă țara. Sper doar că măcar acum realizează ce prostie au făcut. De asemenea, sper că cei care i-au dat Chiorului votul a doua oară de teama că vai, vine Geoană și comuniștii, să realizeze că n-au avut chiar cea mai bună inspirație și că poate era mai bine să nu voteze sau să facă votul nul prin ștampilarea multiplă.

Nu credeam să apuc vreodată să văd cum hoția este impusă că „religie de stat”, ajungându-se să fie falsificat votul asupra unei legi (mă rog, după furtul la vot pentru ca Dictachiorul să-și păstreze scaunul cald)! Iar scandalul, vocalizele și tupeul nesimțit al pițifufei prezidențiale din fruntea Camerei Deputaților mă duc cu gândul la comportamentul pirandelor din șatrele de țigani care, acuzate de furt, prinse cu portofelul ciordit în buzunar, se apucă să zbiere, să chirăie și să se jure ostentativ: haoleu, mânchați-haș, nu noi am furat, păchatele noastre, neam de neamul nostru n-a furat, nici nu vhăzurăm obectu, chum ziceți chă l-ham ciordit?…. Cam așa și coana Alma. Prinsă cu mâța-n sac, cu furtul demonstrat clar, dă drumul la tupeu: da, dar și PSD a făcut și-a dres… (fără să aducă dovezi încă), adică un fel de „ba p-a mă-tii”, ca și cum eventualul „șantaj” cum zice ea (care pare a fi negociere politică, după cum recunoaște Mircea Toader, colegul de tupeu al pațachinei) ar justifica impunerea prin furt a unei legi organice care condamnă la mizerie milioane de suflete a căror vină de neiertat este, în ochii imbecililor care conduc țara, faptul că au „nesimțirea” de a trăi chiar și o lună după ieșirea la pensie.

Probabil individa mizează pe faptul că ne aflăm în țara în care cel care are tupeul cel mai mare câștigă, cel care urlă mai tare are dreptate, iar în pușcărie ajung doar cei care nu au bani de avocat sau conexiuni politice. Iar nesimțirea și tupeul de tip fascisto-pedelist sunt dublate de o strategie de comunicare și un aparat propagandistic mult mai performant decât al dezbinatei și firavei noastre opoziții.

Greu de înțeles într-o țară democratică este comportamentul deviant al așa-zisului președinte. În loc să fie echidistant cum îi impune Constituție, bulibașa de la trei-coceni sare în apărarea hoaței, aducând acuzații opoziției, ca și când opoziția ar fi obligat-o pe Alma să fure…

Trăim, totuși, într-o țară în care legea ar trebui să primeze. Și, de aceea, preiau și eu leapșa lansată de Mordechai, și mă întreb când va intra Roberta la zdup? și duc întrebarea mai departe: când va fi dus Dictachiorul la eșafod?

„Pentru aceste motive, Băsescu și Boc trebuie să-și dea imediat demisia!”

Publicitate

Pe drumuri

Iar sunt pe drum… de data asta spre Cluj-Napoca. O nouă ocazie de a mă „bucura” de „minunatele” servicii oferite de CFR…

Aventura a început la casa de bilete. Am cerut biletul, dus-întors, prețul total fiind 113,30 lei. I-am dat casierei 150 lei și 30 de bani, ca să nu se plângă că nu are mărunt, și se apucă să-mi numere restul… cu un leu mai puțin, 36 de lei. M-am uitat lung la bilet, la rest și la casieră, și, când să mă iau de matematica ei, o aud: Vai, mă scuzați, v-am dat mai puțin cu un leu, abia acum am observat… Mă rog, n-am mai avut ce să spun, am luat leul, m-am strâmbat și am plecat. Hoțul neprins e negustor cinstit, iar casiera avea un tupeu de pedelic… Nu e prima dată când în gara din Arad se „greșește” restul. Probabil casierele mizează pe faptul că te grăbești la tren și nu mai stai să socotești atent restul primit. Căci sunt aproape convins că a făcut-o intenționat, dar nu am cum să dovedesc.

Mă uit pe bilet, am vagonul 3. E un tren rapid, cu vagoane de Săgeată albastră. Deși e incomod și de obicei e frig, prefer această garnitură deoarece are priză. Deși trenul se formează în Arad, garnitura e trasă la peron doar cu vreo 10 minute înaintea plecării. Mă uit atent, și văd că e un singur vagon, și trag concluzia extrem de logică (în opinia CFR) că e vagonul 3.

Se deschide ușa și mă izbește un damf de budă nespălată de câteva sute de ani, cred că până și microbii au emigrat din cauza mirosului. Surprinzător, în vagon e cald (A fost soare în Arad, și destul de cald afară, probabil de aia era cald, căci la ora la c are scriu acest text, la 3 ore de la plecare, s-a făcut destul de rece). Trece conductorul, plictisit, și-l întreb dacă vagonul este, într-adevăr, vagonul 3, și-mi zice că da. Îi spun că așa am numărat și eu. Probabil se prinde că-l iau la mișto, că zice supărat că s-au scos două vagoane, că nu e nevoie, că traficul e mic (e drept că în tren nu s-au urcat, din Arad, în total, mai mult de 30 de persoane). Când l-am întrebat de ce nu s-au scos vagoanele 2 și 3, să rămână vagonul 1, a dat din umeri… Mă rog, nu mă pot pune cu logica CFR…

Prin zona unde stăteam eu lângă priză era și un bade care mergea la Oradea. Schimbăm vreo câteva vorbe în legătură cu ora plecării, și tipul pare mirat, că el știa că pleacă după ora 19.00. Îi zic că nu, că la 18.46 pleacă. El: Da ce tren îi? Rapidul de Cluj! El, surprins: Ce? Rapidu de Cluuuuj? Că mi-o zîs controlorul că mere la Oradea… Răspund: Da, rapidul de Cluj, dar trece și prin Oradea, stați liniștit… El: Apăi io credeam că-i personalu… Că rapidu nu oprește unde vreu io să cobor… Își ia grăbit bagajele, și coboară. Buuun, acu nu era greu să creadă că acesta e vreun personal, după duhoarea din vagon și după praful de pe jos…

La Oradea urcă trei indivizi, unul cu mutră de cocalar cretin, ceilalți doi mai tuciurii, încruntați, cu aspect de „francez” imigrat în România prin programul „noua transhumanță pe 300 de euro” inițiat de Sarkozy… Par relativ inofensivi, și stau liniștiți până la un moment dat când încep să se foiască de parcă ar avea hemoroizi, și încep să-și facă poze de grup, singuri, cu un telefon mobil al unuia din ei. și după poze, vaaaai, încep să pună muzică pe telefonul mobil… un fel de manele combinate cu muzică indiană… brrr…. Noroc că am căștile în urechi, așa că am dat sonorul mai tare, să acopăr zgomotul lor…

Sper ca restul drumului să continue fără incidente. (și, cu toată democrația care-mi mângâie sufletul, cu toată prezumția de nevinovăție pe care încerc să o acord tuturor, nu mă pot împiedica să sper că vor coborî la Huedin sau Aghireș, înainte de Cluj, căci nu mi-ar plăcea să-i știu în spatele meu în gară…

P.S. N-am uitat de textul referitor la concediu, vine și acela…

„Pentru aceste motive, Băsescu și Boc trebuie să-și dea imediat demisia!”

Precizări pentru Zeus

L-am ascultat astă seară, la știri, pe Sf. Mare Machitor Basnutie Murfatlariotul, spunând că: „Dacă dumneavoastră credeţi că un inculpat poate fi confruntat cu un şef de stat, cred că faceţi o greşeală. Întrebaţi-l pe el dacă are vreo probă, dacă spuneţi că a făcut nu ştiu ce afirmaţii. Nu mă întrebaţi pe mine ce vorbeşte un inculpat”.

Auzind așa o declarație, simt nevoia să fac niște precizări pentru iubitul nostru Dictachior, poate va reuși să priceapă și el, căci, în fond, în acea familie el pare cel mai inteligent.

În primul rând, vreau să-i aduc aminte că într-un sistem democratic există prezumția de nevinovăție. Faptul că în cursul unui proces penal o persoană are calitatea de inculpat nu înseamnă automat că este vinovat. Vinovăția unei persoane o stabilește doar instanța, nu procurorii, și nici președintele.

În al doilea rând, trebuie să știe că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar el, și toți cetățenii sunt egali în drepturi. Așa că…

În al treilea rând, îl rog să nu uite că și el are calitatea de inculpat, pentru fapte despre care s-a scris aici, aici, aici și aici. Prin urmare, după cum bine remarca și Mircea Badea în emisiunea sa de aseară, nici Sarkozy, șef de stat, nu trebuia să vorbească cu unul din inculpații din dosarul Flota.

În al patrulea rând, se pare că Zeus a auzit zgomot suav de cătușe fluturând pe la urechea sa, fiind salvat de Emil Constantinescu (apropo, oare Țapul când va petrece un măcar un week-end la zdup pentru „favorizarea infractorului”, ca urmare a împiedicării arestării inculpatului T.B.?).

În al cincilea rând, dacă e adevărat ce se scrie aici (fapt care ar explica pasivitatea organelor statului însărcinate cu siguranța națională față de unele acțiuni cum a fost, de exemplu, sărbătorirea intrării trupelor hortyste în Miercurea Ciuc), și dacă e adevărat că Zeus știa, când vor fi inculpați T.B. și L.C.K. pentru trădare?

„Pentru aceste motive, Băsescu și Boc trebuie să-și dea imediat demisia!”

Mi-e greață

Da, știu, n-am mai scris de multă vreme. Probabil sunteți dezamăgiți, probabil sunteți supărați, dar eu sper să mă înțelegeți. Lăsând la o parte faptul că, proaspăt revenit din concediu m-am trezit îngropat în muncă și efectiv nu am prea avut vreme să scriu, nici n-am avut tragere de inimă să scriu. Sunt mult prea scârbit de ceea ce se întâmplă în țară.

Două săptămâni cât am fost la mare, nu am avut televizor. Și a fost extraordinar.

Am avut suficientă vreme să mai reduc din teancul uriaș de cărți care așteaptă, cuminți, să le citesc, am stat mult în aer liber, iar seara mi-am delectat urechile și sufletul cu programele muzicale ale Radio România Actualități.

Reîntors acasă, mi-am reluat unele din obiceiurile proaste, inclusiv cel de a deschide televizorul imediat ce intru în casă. Dar, bineînțeles, nici un program nu a reușit să-mi trezească interesul… Văd reclamele diferitelor emisiuni, și-mi dau seama de grotescul absolut în care se lăfăie niște programe care se vor a fi de „divertisment”, doar ca exemplu amintind Happy Hour, emisiunea acelui imbecil care răspunde la numele de Măruță, care, la prima ediție încerca să atragă lumea cu un așa-zis bărbat care cică a născut (mă rog, respectivul „bărbat” inspira la fel de multă virilitate ca și Laurențiu Duță…), iar următoarele ediții se zbătea, precum un coiot, să-și hrănească audiența și să mai stoarcă on dram de rating din drama Mădălinei Manole, la concurență cu insipida aia blondă care a preluat inepția antenistă Acces Di(n)rect care a inceput și ea la fel de apoteotic încercând să-l învețe dansul pinguinului pe fosila Viorel Lis, și a eșuat mai apoi în emisiuni despre Mădălina Manole. În vremea aceasta, vedeam cum Antena 3 reușește să devină din ce în ce mai enervantă, invitând-o obsesiv pe jigodia aia ordinară de Tatoiu, sau încercând să ne aburească cu critici la adresa regimului de dreapta, critici aduse de vechii beșinoși ai defunctei CDR, fosile ale unui regim care a pus umărul serios la dezastrul României pe vremea guvernării de dreapta dintre 2000 și 2004. Mi-e greață deja să-i mai văd pe Ciuvică, pe Șerbănescu, pe Zoe Petre, pe S.R. Stănescu, pe Petre Roman sau pe Emil Constantinescu… Regimul promovat sau susținut de ei pe vremea CDR nu era cu nimic mai bun ca cel de acum, jaful din vistieria țării fiind la fel de mare, iar între EBA și iedul prezidențial de atunci nu văd altă diferență decât faptul că acela știa mai bine limba română, și a fost acuzat (dar nu dovedit) că ar controla o rețea de trafic de droguri, pe când EBA are mici dificultăți de exprimare în limba română (ca să nu zic că e redusă mintal). Dar memoria colectivă e cam scurtă, și poporul înghite orice fel de căcăreze ca pe mentosane. Suntem azi indignați de presupusa relație extraconjugală (nedovedită) a lui Zeus cu Nutzica, uitând că Țapul Emil, contestatarul de azi al Băsescului, a avut și el presupuse relații extraconjugale (nedovedite) ba cu Rona Hartner, ba cu o tipă de la SPP parcă (ziarele vremii pot fi consultate încă).

Mi-e greață de faptul că presa dă prea multă atenție unor limbrici, ridicându-i astfel mai mult decât merită. Mi-e greață că presa se lasă momită cu diverse subiecte care sunt azvârlite pe piață special pentru a deturna atenția de la dezastrul țării. Dan Diaconescu a fost doar o bășină cu stropi, dar presa îi dă atâta de multă atenție de parcă ar fi Mesia. Și mi-e greață. Presa relatează drumurile Tiranului la birt la Cireșica în Neptun, dar nimeni nu și-a pus întrebarea: Dacă e austeritate, de ce e plătit drumul de la București la Neptun din bani publici? Și de ce trebuie să irosim bani publici pe garda SPP aferentă acestor deplasări în interes privat ale Chiorului? Mi-e greață.

Mi-e greață că din comemorarea de la Țebea presa a văzut doar huiduielile la adresa vacii de la Camera Deputaților, fără să vadă și că prefectul ungur al Hunedoarei a limitat drastic accesul poporului, accesul moților, la mormântul lui Avram Iancu și la Gorunul lui Horea.

DNA își continuă producțiile cinematografice cu imbecilitatea arestării lui Vântu (care, într-o țară civilizată ar beneficia de prezumția de nevinovăție), care e deja condamnat în presă, doar pentru că așa a dat ordin Chiorul. Nu comentez nici acea percheziție de tip Gestapo, cu utilizarea armamentului, după cum nu mai comentez arestarea preventivă pentru „favorizarea infractorului”, infracțiune relativ minoră, în vreme ce unii acuzați de tâlhărie, viol sau crimă sunt judecați în libertate… Nu pot decât să spun că mi-e greață.

Dar asta e țara pe care „poporul suveran” (cum zice Ciutacu) a dorit-o prin votul dat în decembrie 2009. Mi-e greață de acest popor care, deși este supus unor sinistre metode de exterminare lentă, nu se revoltă. Ba chiar se găsesc cretini să o ridice în slăvi pe fufa aia vulgară de Udrea sau să-l laude pe Chior pentru faptele sale de mare curaj!

Mi-e greață să-l aud pe un alcoolic nenorocit, ajuns președinte din prostia a milioane de alegători, cum ne îndeamnă să înfruntăm criza cu capul sus, cum făcea el pe mare, sau să o înfruntăm cu seninătatea unui pompier…. La asemenea îndemnuri, orice popor cu sânge în pulă și cu coloană vertebrală s-ar fi adunat și l-ar fi obligat pe bețiv să-și cheme elicopterul…

Dar noi nu suntem popor, ci adunătură de moluște… și mi-e greață…

Sper ca să-mi treacă, măcar parțial, această stare, și să pot reveni la un ritm normal cu postările, mai ales că am deja un articol pregătit, despre vacanță, articol pe care sper să-l pun vineri sau sâmbătă…

„Pentru aceste motive, Băsescu și Boc trebuie să-și dea imediat demisia!”