Și Moșul ne-a adus nouă/ De sub pulă, două ouă!

09/12/2009

A trecut ceva vreme de la ultimul articol… Nu am avut nici timp, dar nici dispoziția necesară pentru a scrie. Am asistat, scârbit, la tot ce se întâmplă în țară, și m-am convins că ne merităm soarta…

După o campanie electorală de tot rahatul, avem un președinte de tot rahatul. Iar această constatare era valabilă indiferent cine ar fi ieșit președinte. Marele ghinion al nostru este, însă, că a ieșit președinte cea mai proastă variantă posibilă. Căci 10 ani cu Zeus la Cotroceni vor face mai mult rău decât cei 11 ani cu Iliescu la Cotroceni.

A fost o confruntare electorală complet aiuristică, în care s-a văzut că nici populația, nici jurnaliștii, nici candidații și nici comentatorii politici nu au habar de atribuțiile prevăzute de Constituție pentru funcția de Președinte. Toate argumentele exprimate vizau o așa numită poziție de jucător, poziție care excede însă prevederilor constituționale.

Una dintre principalele atribuții prezidențiale este atribuția de mediere. Societatea noastră este profund divizată, ajungându-se la dispute electorale cu accente grave chiar în cadrul familiilor, fapt care nu este normal. Avem nevoie de o împăcare socială, de atingerea unui consens, astfel încât să putem pune cu toții umărul pentru a ieși din rahatul în care ne-a vârât dobiBocul și Alianța pentru Jefuirea Țării (PDL+PSD+PC=FSN).

Pentru o astfel de atribuție de mediere, Mircea Geoană ar fi fost perfect. Nu l-am fi simțit prea mult, societatea s-ar fi putut vindeca pe calea dialogului, și poate ne-am fi recâștigat măcar o parte din aliații externi.

Fostul (și actualul, din păcate) președinte, Dictachiorul Boxescu, nu este în stare să ajungă la un consens nici măcar în privința mărcii preferate de lichid…

Ca să fiu bine înțeles, nu am votat în turul 2. Deloc! Nu am avut pe cine.

Mai bine mi-aș băga coaiele în blender decât să-l votez pe Băsescu. Este un individ profund dăunător pentru țară. Conflictual, violent, adesea incoerent, demagog, politruc de cea mai joasă speță, șmecheraș de cartier, are o unică scuză (că a fost o eroare de exprimare), nu e de mirare că bazinul său electoral conține persoane mai puțin educate, după chipul și asemănarea discursului său. Băse este adorat de țațe, șoferi de taxi, camionagii, tiriste, ciobani cu 4 clase, și alți indivizi isterizați de discursul tiranului și mânați cu turma la mitinguri și la vot prin grija politrucilor PDL, dar și de unii „intelectuali” gen Sever Voinescu, HRPatapievici, TRU, Dinescu și alții asemenea, care n-au grețuri în a se prostitua pe bani publici. Toți aceștia sunt uniți prin interese de afaceri, și printr-o atitudine gen: cine nu e cu noi e împotriva noastră și trebuie eliminat. Este un fel de fascism în stare pură, cu unele nuanțe sui-generis. Este bordurismul, curent politic pur românesc, de sorginte financiaro-neofascistă, care și-a luat denumirea de la activitatea preferată a unuia dintre principalii ideologi, A. Videanu.

Pe de altă parte, deși sunt profund anti – Băsescu, nu am simțit nevoia imperioasă de a-mi scula curul de pe scaun să mă duc să stau la coadă la vot precum bunică-mea la coadă la lapte înainte de 1989, doar ca să-l votez pe Prostănac. Acesta m-a dezamăgit profund. Deși stilul său ar fi fost perfect pentru România, nu m-a convins. Nu a reușit să scape de limbajul de lemn („tineri si bătrâni, agricultori și muncitori, angajați la stat și angajați în privat, români și maghiari, oameni de stânga și de dreapta, cei de la sat si cei de la oraș, oameni din toata colturile tarii…”), nu a reușit să scape nici de povara grea a baronilor, și nici de eticheta de „garantat de Vanghelie”. Nu m-a convins așa-zisul Proiect Johanis, nu m-au convins personajele de sprijin, odinioară acizi critici la adresa PSD, iar acum vajnici susținători: Zoe Petre, Mugur Ciuvică, Emil Constantinescu, Cozmin Gușă, Adriana și Elvis Săftoiu.

Nu m-a convins nici Crin Antonescu, năucitor și inconstant, foarte dispus să lingă unde tocmai scuipase. Tăriceanu ar fi fost mult mai bun. Dacă Tăriceanu ar fi rămas liderul PNL, rezultatele după primul tur ar fi fost categoric altele. Dar tăriceanu a fost sacrificat, complet nemeritat. Iar sacrificarea lui Tăriceanu a fost orchestrată de la Cotroceni, prin diferite contacte și oameni de influență ai PDL infiltrați în PNL (să nu uităm, de exemplu, destul de recenta și surprinzătoarea migrare a liderului PDL Arad, Sever Jurcă, înapoi la PNL…. Să nu uităm campania extrem de slabă a PNL la nivel local, care ar putea fi explicată prin trădarea unui lider important, șantajat cu un anumit accident de circulație (mă refer la lăutarul Orban).

Nu am avut pe cine alege nici pentru că, în goana lor după voturi, „primii clasați” în sondaje (categorie care nu apare definită ca atare în Constituție sau în legea electorală) au decis, ei între ei, să evite confruntările electorale. Acești „prim clasați” au nesocotit brutal dreptul la liberă informare garantat de Constituție. Au ales să-și desfășoare campania printr-o gravă încălcare a drepturilor poporului. Poporul, ca să poată alege, trebuie să cunoască ideile și programul TUTUROR candidaților. Se vorbește de Poporul Suveran. Dar acest popor suveran a fost lipsit de posibilitatea de a-și construi o opinie corect informată. S-a votat mai mult pe patimi, după principiul „ba p-a mă-tii”, și asta ne va costa scump de tot.
Au fost vreo 15 candidați. Au fost prezentați constant doar primii 6 sau 7… Restul? Habar nu am nimic despre cine erau, ce doreau, ce program aveau, ce idei… Nu avem cum să știm că nu ar fi fost mai bun Manole, de exemplu. Ni s-a furat șansa de a alege ce dorim noi, în baza unei informări corecte. Ni s-a oferit să alegem doar ce au vrut ei, „primadonele”…

Ni s-au furat, până acum, 20 de ani din viață, și tocmai ni s-au mai furat încă 5…

Campania electorală a frizat absurdul… Mitinguri adulatoare care aminteau de „cântarea României”, gen „omagiu țarii, conducătorului iubit”. Culmea, „anticomuniștii” PDL au ales tocmai metodele comuniste de îndoctrinare și îndobitocire.

La aceasta s-au adăugat metodele clasice, folosite de ambele tabere, de rupere a afișelor electorale, sau de utilizarea instituțiilor statului pentru a bloca mesaje electorale care nu le conveneau, încălcând, astfel, dreptul poporului la liberă informare (în opinia tuturor partidelor, poporul are doar dreptul de a adula).

Nu s-au dat în lături de la specularea crizei economice, oferind foloase materiale în schimbul imaginii electorale și a votului… mici, cârnați, făină, zahăr, ulei, șorțuri de bucătărie, căciuli, fulare etc…
Pentru atragerea unei anumite minorități, au fost comandate manele speciale, Guță și Salam fiind foarte gustați de un anumit public… (nu mai conta pentru nimeni episodul „țigancă împuțită”.

Per total, strategia de campanie a bețivului a fost un pic mai bună: a limitat aparițiile personajelor care dăunau imaginii (EBA, Udrea, Degeratu, Mircea Băsescu, Videanu etc.), a pozat în victimă a mogulilor, a coaliției de la Grivco, a coaliției 65% (noțiuni simple, care au percutat eficient), și a reușit să evite orice discuție despre cei 5 ani în care a belit pula fără să facă nimic concret. A și spus că nu i-a plăcut, dar mai vrea o dată….

Această strategie de imagine a prins la popor, care are nevoie de un „tătuc”, de un „profesor”… Este și imaginea creată încă de la alegerile parlamentare, Băse profesorul, și clasa PDL… (doar i-a fost „profesor” și lui Haysam). De aceea, este de-a dreptul năstrușnică poza imortalizată de Bogdan Cristel, de la Reuters, cu un boculeț ghiduș, care îî pune coarne „profesorului”:

Ca strategie de imagine, Geoană a fost inferior. Nu a reușit să scape de închistare și de rumegușul din limbaj… Nu a reușit să scape de imaginea de om al mogulilor, de „garantat de Vanghelie”, de marionetă a lui Iliescu și Hrebenciuc. A făcut uriașe greșeli neprovocate, cum ar fi deplasarea la Timișoara din 01 decembrie, deplasare care a dat prilejul unor manifestații antiPSD în toată țara. Se putea evita această situație. Cine l-a sfătuit să încerce să-și agațe revoluția în coadă sau a fost un imbecil, sau a urmărit exact atragerea antipatiilor contra PSD. O altă greșeală a fost că nu au fost retrași din prima linie Iliescu, Hrebenciuc și Vanghelie. Când principalele argumente anti-Geoană utilizate de PDL sunt numele celor 3 nomenclaturiști PSD, aceștia nu aveau ce căuta în ecuația publică. Cum PDL i-a retras pe EBA, Udrea și Degeratu, PSD trebuia să-i retragă pe cei 3… Bunicuța trebuia pensionată și datorită faptului că, prin fiecare apariție, amintea memoriei colective de porecla pusă netotului nepotului…

Iar greșeala cea mai mare a fost vizita la Vântu în ziua dinaintea dezbaterii… Prin această vizită, a demonstrat că merită din plin eticheta de Prostănac

Categoric Vântu a lucrat pentru Zeus… Mă întreb însă cum l-a relaxat pe Priostănac: i-a făcut un masaj erotic în miez de noapte? Sau a aplicat metoda lui Liviu de la BCR?

Nu are rost să intru în detalii, comentarii foarte pertinente găsiți la prietenul Mordechai aici , aici , și aici , și la Victor Ciutacu aici , și aici ,

Contestația depusă de PSD la Curtea Constituțională este frecție la picior de lemn. Nu are absolut nici o șansă câtă vreme unul dintre judecătorii Curții, Petre Lăzăroiu, este tatăl consilierului prezidențial Sebastian Lăzăroiu…

Mai vorbim zilele astea.